si ne-am decis sa facem clubul nostalgicilor....

adika nostalgicilor comunisti - cum, care nostalgici?... si am inceput printr-o lista de produse pe care le-am pune la indemana tovarisilor asemeni noua...cum ar fi:

- caramelele: cu hartie cerata alba cu trifoi pe ele, care nu se dezlipea niciodata de aceea ori le puneam in pahare cu apa si le racaiam cu unghia, ori le mestecam intregi - pt. ca hartia ramanea pe limba;
- inghetata POLAR: dreptunghiulara (nu nu era rotaunda la colturi - nu exista masinarie) nu mai stim ce gust avea (poate vanilie sau frisca - according to s. );
- CICO: adika de portocale (according to the same person);
and
- Pepsi - Cola: adika COLA (da sa nu spuneti la nimenea) - eu sincer nu imi mai aduceam aminte de distinctia asta;
- LACTO - bar: unde se serveau sau puteai sa cumperi produse lactate, pe niste masute inalte (de trebuia sa stai in picioare) rotunde;
- VANATORUL: de la romana unde mancai carne de vanat - s. si ma-sa mancau sandvisuri cu ou si cu animale salbatice (a se intelege mistret sau caprioara);
- Surogatul de nesquick: cacao cu zahar si nu-mai-stiu-ce (care era orikum mai bun gol decat cu lapte - asta daca gaseai lapte);
- laptele praf: in cutia de carton albastra cu imaginea unui munte pe fata (cred ca se chema: caliman, ceahlau, etc.) in cutie, laptele era ambalat intr-o punga de plastic transparenta;
- sandvisurile cu unt si salam de vara: le facea mama si le impacheta in coli A4 sau de-alea de imprimanta cu gaurele pe margini. acestea erau tinute ghiozdane si in timpul orelor la scoala miroseau in toata clasa;
- pelicanol: care era un lipici intr-un borcan transparent mai scund decat ala de iaurt, iar pe eticheta era un pelican; daca deschideai borcanul deasupra la pasta era un capacel de plastic si o lingurita cu care intindeai lipiciul. Unii copii il mancau (imi aduc aminte ca ava un miros dulceag)
- alcoolul de pufuoaica (basca, bocanci, pisica...), s. isista sa-l trecem ca sa servim tineretul care vine in bar
- ca tigari: carpati, marasesti si snagov. BT si KENT pentru doktori numa'
- ciunga: care se risipea in gura de uscata ce era (imi aduc aminte ca pe ambalaj era un cos de fructe exotice si ma gandeam ca acea guma are gust de fructe - dar niciodata nu imi aduc aminte sa fi simtit gustul ala - nici nu mai stiu daca era dulce sau nu. Ultima guma am cumparat-o de la o cofetarie de vizavi de parcul tineretului la teineretului - acum acolo este o agentie bancara.)
- portocale, banane: se servesc cate putin si numai pe baza de coada.
- CAVIT, vit A+D (gelatinoase) si Fructoza chinezeasca: va aduceti aminte!!!?!?!
- bomboane de tuse chinezesti: sub forma de piramide si date prin zahar in cutii metalice rotunde verzi - WOW!!!
- CIP!!!! CIP!!!!: tari , mici, colorate, dulci si miroseau bine - din cauza lor am primit un leagan in cap pentru ca nu l-am vazut la timp (eram absorbit de mirosul cutii)
- for fun: frunza, sotron, barfa la coada, glume comuniste in voce joasa, fatea', pac-pac, hotii si vardistii, tarile, tara-tara-vrem-ostasi, ratele si vanatorii, coarda, 1-2-3 la perete stai......
- Muzica comunista: corina chiriac, angelea similea, fugaru, mirabela, Maria mirabela, noi in anul 2000, magistrala albastra, dida dragan....
- ZAREA: a nu lipsi de la ocazii festive
- Matura FELIX: cu peri rotative si cu faras inclus (matusi-mea avea una si mie imi parea culemea technologiei)

Momentul culminant: cu banii de pe intrare aveti inclus un bilet la tombola!!! Premii: sacose de plasa cu manere de plastic, un cos de sarma cu sticle de lapte pregatit sa fie lasit la coada, cartele, Rahanuri, un nasture pe sfoara, o masinuta cu pedale, o cravata de soim, un halat alb de gradinita, manusi de piele cu un deget (care devin scoarte cand le uscai pe soba/calorifer dupa o lunga zi in zapada), pantalonasii de lana crosetati de bunici, si salopeta albastra din catifea raiata,

the end

When climbing on difficult routes be sure that you will use security equipment, such as ropes, harnesses and carabiners. Using a helmet will reduce serious injuries and even save life. Bad weather conditions, such as melting snow, strong winds, ice, increases the risks for injuring.

Stay focus on the that part of the brain saying: "Survive - Survive - Survive". Some time you might think of stupid things, such as: "Did i closed my car?" or "Where have i put my new spoon?". This is actually the copying mechanism of your brain in response to the risk situation.

Moraines (accumulation of unconsolidated debris due to the present or past glaciers action) are part of the mountains which may present multiple risks. The sliding of the upper layers of the debris may cause the displacement of the lower layers which might cause sudden avalanches.

If everything goes ok (i.e. you will not get injured or worse) you will have the oportunity to live with others or with yourself the inner landscapes gained by reaching your climbing objective.

Oda capsunarului

Cand pe strada tu umblai si discounturi cautai
Intr-o tara mai banoasa, alta decat patria frumoasa,
Ca apoi-n-avion te aflai, si la landing ma-mpingeai,
Ca sa-ti iei Louis Vuiton-ul si sa iesi sa-ti vezi familionul.

A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar povesti, niste romani saraci- da’cinstiti, care s-au saturat sa fie truditi de boieri si au luat calea batuta spre alte meleaguri ca Spania, Italia sau Germania. Si ei in tarisoarele aceste’, mai instaritele din Vestul Europei, munceau la munca de jos - dar cinstita : culegeau si cultivau capsune sau puneau caramizi. Si de aicea reisi genericul « Capsunar«.
Nu vom intra in detalii amanuntite asupra traiului lor, a impresiei pe care o lasa sau asupra efectelor secundare. Vom mentiona totusi ca dumnealor reprezinta o adevarata comoara economica, si pana una-alta si sociala, pentru ROMANIKA. Si prin aceasta – vreau sa fiu clar inteles – am tot respectul pentru contributia lor la cresterea economika (only) a numitei patrii.

Din pacate, cresterea economika si bunastarea generata nu este direct proportionala cu dezvoltarea si creearea unei societati infloritoare in tarisoara aista. Din nefericire capsunarii nostrii sunt o rusine pentru noi in ce priveste imaginea Romanicii. De la soferul care s-a dus la Cannes sa incarce cosmetice si a fost prin furand din marfa si la zidarii din Deutschland care bagau salamul si cascavalul in san din frigiderul comun al santierului pana la tanti care cu o zi inainte cauta discounturi la ESPRIT pe Kaufinger Strasse si a doua zi ii dadea telefon lui masa – din avion – sa-i zica sa puna sarmaua pe foc ca a ajuns acasa si sotul dansei care ragaia si se intindea din toti rarunchii in timpul zborului de iti era mai mare dragu’, toti acestia ne reprezinta.

Ne-a fost rusine cand in hotelul din Salzburg cele 2 familii de roamanasi au fost prinse furnad – ca suveniruri presupun – scrumiere in timp ce asteptau sa faca ceck-out-ul. Poate ca ar trebuii ca cele 2 tanti fardate, in loc sa-si lase copii sa se bate pe cele doua calculatoare din receptie ca sa se joace online, sa se ocupe mai mult de educatia lor. These kids vor fi cetatenii Romaniei viitoare. Ne intrebam daca vor fi diferiti de parintii lor si daca da, in ce mod. Sa ma fi intors atunci catre ei si sa le spun ca imi este rusine ca vin din aceiasi tara cu ei? Ar fi invatat ceva? I seriously doubt.

Draga capsunarule, ca daca n-ai fi nu s-ar mai povesti,
Te rugam sa fi cu sufletul curat si sa nu te mai pui la furat
Te rugam sa imbunatatesti societatea noastra si sa lupti impotriva burduhanului si moravurilor proprii.

Si au trait pana la adanci batraneti.